PRESÁNT, -Ă adj. care presează (2). ◊ (fig.) care cere o rezolvare grabnică, urgentă. (< fr. pressant) adjectivpresant
presánt adj. m., pl. presánți; f. presántă, pl. presánte adjectivpresant
PRESÁNT, -Ă, presanți, -te, adj. Care exercită o presiune. ♦ Fig. Care impune o rezolvare imediată, care nu poate fi amânat; urgent, grabnic. – Din fr. pressant. adjectivpresant
presant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | presant | presantul | presantă | presanta |
plural | presanți | presanții | presante | presantele | |
genitiv-dativ | singular | presant | presantului | presante | presantei |
plural | presanți | presanților | presante | presantelor |