PREMUNITÍV, -Ă adj. Care conferă premuniție. [< fr. prémunitif]. adjectivpremunitiv
PREMUNITÍV, -Ă adj. care conferă premuniție. (< fr. prémunitif) adjectivpremunitiv
premunitiv adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | premunitiv | premunitivul | premunitivă | premunitiva |
plural | premunitivi | premunitivii | premunitive | premunitivele | |
genitiv-dativ | singular | premunitiv | premunitivului | premunitive | premunitivei |
plural | premunitivi | premunitivilor | premunitive | premunitivelor |