povesti definitie

credit rapid online ifn

basm (basn) n. 1. apolog, fabulă (vechiu-rom. basnele lui Esop); a se face de basn, a ajunge de batjocură: c’am băut tot ce avui și de basn mă făcui POP.; 2. în special, istorisirea unei întâmplări închipuite cu începutul stereotip: a fost odată... și al cării element principal e miraculosul (smei, balauri, zine, feți-frumoși): lume ce gândea ’n basme și vorbea ’n poezii EM. [Slav. BASNĬ, fabulă; sensul vorbei, lărgit în limba modernă, corespunde Mold. poveste]. substantiv femininbasm

povéste (povéști), s. f.1. Narațiune. – 2. Istorisire, fabulă, povestire fantastică. – 3. Faimă, reputație. Sl. povĕstĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Cihac, II, 454), cf. veste.Der. povesti, vb. (a istorisi, a nara); povestaș (var. povestitor), s. m. (persoană care spune sau scrie povești). Din rom. provin săs. poweste „poveste”, powestin „a povesti”. substantiv femininpoveste

credit rapid online ifn

povéste f., pl. ștĭ (vsl. po-vĭestĭ, narațiune. V. veste). Basm, istorie fantastică scornită de popor și pe care babele saŭ și alțiĭ o spun copiilor: a spune poveștĭ. Fig. Fabulă, vorbă mincinoasă: nu-mĭ spune mie poveștĭ ! A ajunge de poveste, a ajunge renumit. Ce maĭ veste poveste ? ce maĭ știĭ noŭ ? substantiv femininpoveste

povéste s. f., g.-d. art. povéștii; pl. povéști substantiv femininpoveste

poveste f. 1. narațiune mai ales mincinoasă, basm: de când tot ce e ’n lume era numai poveste AL.; 2. fabulă: am ajuns de poveste în țară PANN; 3. legendă, snoavă; povestea vorbei, povestea ăluia, proverb. [Vechiu-rom. poveaste, narațiune propriu-zisă = POVĬESTĬ, narațiune]. substantiv femininpoveste

POVÉSTE, povești, s. f. 1. Specie a epicii (populare) în proză în care se relatează întâmplări fantastice ale unor personaje imaginare în luptă cu personaje nefaste și în care binele triumfa; basm; p. ext. narațiune cuprinzând fapte posibile sau reale. ◊ Expr. Ca în (sau din) poveste = foarte frumos, minunat, miraculos. Nici poveste = nici pomeneală, nici vorbă (să fie așa). A sta (sau a se apuca) de povești = a sta de vorbă îndelung, a sta la taifas. (Pop. și fam.) A ajunge (sau a se face, a rămâne) de poveste sau a-i merge (cuiva) vestea și povestea = a deveni cunoscut, renumit printr-un fapt, o pățanie (negativă) etc. ♦ Născocire, scornitură, minciună. ◊ Loc. vb. A spune povești = a minți. 2. Istoria sau relatarea faptelor, a peripețiilor, a vieții cuiva. 3. Întâmplare, fapt, problemă (care atrage atenția, care merită atenție). ◊ Expr. Ce (mai) veste-poveste? = ce (mai) e nou? ce se aude? Așa ți-e povestea? = așa stau lucrurile? asta e situația? 4. (Pop.) Proverb, zicătoare, maximă. ◊ Expr. Povestea vorbei (sau a cântecului etc.) = expresie des repetată, devenită proverbială; vorba ceea. – Din sl. povestĩ. substantiv femininpoveste

nici pomeneală / poveste expr. nicidecum. substantiv femininnicipomeneală

a sta de povești expr. 1. a sta de vorbă. 2. v. a sta de palavre. substantiv femininastadepovești

a sta la palavre / la povești / la taclale expr. a pierde timpul cu discuții sterile. substantiv femininastalapalavre

asta-i altă brânză / căciulă / mâncare de pește / poveste expr. asta e cu totul altceva; nu are nicio legătură (cu cazul în speță) substantiv femininastaialtăbrânză

a înșira la gogoși / povești / moși pe groși / verzi și uscate expr. a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune. substantiv femininaînșiralagogoși

a ajunge de poveste expr. a deveni cunoscut printr-un fapt negativ substantiv femininaajungedepoveste

a rămâne de poveste expr. a se face cunoscut printr-o faptă negativă. substantiv femininarămânedepoveste

povestí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. povestésc, imperf. 3 sg. povesteá; conj. prez. 3 povesteáscă verb tranzitivpovesti

povestì v. a spune cu deamăruntul întâmplări adevărate sau falșe. verb tranzitivpovestì

POVESTÍ, povestesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz, A spune o poveste (1); a nara un fapt, o întâmplare. 2. Intranz. (Reg.) A sta de vorbă; a discuta, a conversa. 3. Tranz. (înv. și reg.) A ponegri, a defăima, a bârfi. – Din poveste. verb tranzitivpovesti

povestésc v. tr. (d. poveste. Cp. și cu vsl. povestovati, a povesti). Narez, istorisesc, spun cum s´a întîmplat: ĭa povestește-ne ce-aĭ pățit ! verb tranzitivpovestesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluipovesti

povesti  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)povesti povestire povestit povestind singular plural
povestind povestiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) povestesc (să)povestesc povesteam povestii povestisem
a II-a (tu) povestești (să)povestești povesteai povestiși povestiseși
a III-a (el, ea) povestește (să)povesteai povestea povesti povestise
plural I (noi) povestim (să)povestim povesteam povestirăm povestiserăm
a II-a (voi) povestiți (să)povestiți povesteați povestirăți povestiserăți
a III-a (ei, ele) povestesc (să)povestească povesteau povesti povestiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z