porumbíță f., pl. e (d. porumb, o pasăre). Femeia porumbuluĭ. Fig. Epitet de amor uneĭ femeĭ. – În Ban. porumbícă, pl. ele. substantiv femininporumbiță
porumbiță f. femeiușca porumbelului. substantiv femininporumbiță
PORUMBÍȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă2, hulubiță. ♦ Epitet pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță. substantiv femininporumbiță
porumbiță | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | porumbiță | porumbița |
plural | porumbițe | porumbițele | |
genitiv-dativ | singular | porumbițe | porumbiței |
plural | porumbițe | porumbițelor |