www.ReduPedia.ro
Definitie plenar - ce inseamna plenar - Dex Online

plenar definitie

PLENÁR adj. (Despre ședințe, adunări) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. // s.f. Ședință, adunare la care participă toți membrii unei organizații, ai unei instituții etc. ◊ Plenară lărgită = plenară la care participă și persoane care nu fac parte din organizația sau din unitatea repectivă. [Cf. fr. plénier, it. plenario]. adjectiv plenar

PLENÁR, -Ă adj. 1. (despre ședințe, adunări) cu participarea tuturor membrilor. ◊ (s. f.) ședință, adunare la care partipică toți membrii unei organizații, instituții etc. ♦ ~ă lărgită = plenară la care participă și persoane care nu fac parte din organizația respectivă. 2. deplin, întreg, complet; plenitudinar. (< lat. plenarius) adjectiv plenar

*plenár, -ă adj. (lat. plenarius, d. plenus, plin). Deplin, complet, compus din toțĭ membriĭ: ședință plenară. adjectiv plenar

plenár adj. m., pl. plenári; f. plenáră, pl. plenáre adjectiv plenar

plenar a. complet: ședință plenară. adjectiv plenar

PLENÁR, -Ă, plenari, -e, adj. 1. (Despre ședințe, adunări, reuniuni) Care se ține cu participarea tuturor membrilor. ♦ (Substantivat, f.) Consfătuire, adunare, ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc. 2. Total, întreg, complet; desăvârșit, deplin. – Din lat. plenarius. adjectiv plenar

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului plenar

plenar   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plenar plenarul plena plenara
plural plenari plenarii plenare plenarele
genitiv-dativ singular plenar plenarului plenare plenarei
plural plenari plenarilor plenare plenarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z