plapomă definitie

plápomă f., pl. e și plapomĭ (ngr. plapoma, macat, vgr. péploma, învălitoare [!]). Vest și sud. Învălitoare groasă de 3-4 c.m. compusă dintr´un strat de lînă orĭ de bumbac cusut între doŭă bucățĭ de pînză cu care ne acoperim ca să ne fie cald cînd dormim: cît țĭ-e plapoma, atîta te´ntinde (Prov) ! – Și plapămă (Munt.) și plapumă (Mold. sud), pl. plăpămĭ, plăpumĭ. V. ogheal, ĭorgan și pilotă. substantiv feminin plapomă

plapomă f. învelitoare de pat de stofă colorată și căptușită cu vată. [Gr. mod. PLÁPOMA]. substantiv feminin plapomă

PLÁPOMĂ s. f. v. plapumă. substantiv feminin plapomă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului plapomă

plapomă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plapomă plapoma
plural plapome plapomele
genitiv-dativ singular plapome plapomei
plural plapome plapomelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z