PIGMÉU, ÉE s. m. f. 1. (mit.) reprezentant al unei populații de pitici cu care s-ar fi luptat Hercule. 2. pitic de rasă neagră din Africa Centrală. 3. (fig.) om lipsit de valoare, de calități, de merite. (< fr. pygmée) substantiv masculin și femininpigmeu
PIGMÉU s.m. 1. Personaj mitologic despre care se credea că ar fi făcut parte dintr-un neam de pitici cu care s-ar fi luptat Hercule. 2. Pitic de rasă neagră din Africa centrală, cu înălțimea între 1,20 și 1,40 m. ♦ (Fig.) Om fără valoare, fără putere, fără merite. [Cf. fr. pygmée, gr. pygmaios < pygme – mare cât un cot]. substantiv masculin și femininpigmeu
!pigméu adj. m., s. m., pl. pigméi, art. pigméii; adj. f., s. f. sg. și pl. pigmée substantiv masculin și femininpigmeu
*pigméŭ m. (vgr. pygmaîos, d. pygmé, o măsură de lungime de la cot pînă la rădăcina degetelor). Om foarte scund (pin [!] aluz. la un popor mitologic care a perit [!] în luptă cu cocoriĭ). Fig. Iron. Om fără merit, fără talent și une-orĭ invidios: un pigmeŭ literar, pigmeiĭ încearcă să dărîme operele giganților. substantiv masculin și femininpigmeŭ
pigmeu m. 1. Mit. oameni mărunți cât un pumn de înalți; 2. pitic; 3. fig. (în dispreț) om fără merit. substantiv masculin și femininpigmeu
PIGMÉU, -ÉE, pigmei, -ee, s. m. și f. 1. (În mitologia greacă) Fiecare dintre reprezentanții unor populații legendare de pitici despre care se credea că au trăit în Ethiopia, India sau în nordul legendar. 2. (La pl.) Populații din Africa Centrală, din bazinul fluviului Congo, cu înălțimea medie sub un metru și jumătate; p. gener. persoană de statură foarte mică. ◊ (Adjectival) Populație pigmee. 3. Fig. Persoană lipsită de orice valoare, de calități, de merite. – Din fr. pygmée. substantiv masculin și femininpigmeu