www.ReduPedia.ro
Definitie piață - ce inseamna piață - Dex Online

piață definitie

PIÁȚĂ s.f. I. 1. Loc, spațiu întins, descoperit, unde se întâlnesc și se întretaie mai multe străzi într-un oraș. 2. Loc unde se vând și se cumpără mărfuri cu amănuntul (mai ales alimente); târg. II. Categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresie totalitatea actelor de vânzare-cumpărare privită în unitate organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară. [Pron. pia-ță, pl. piețe. / < it. piazza]. substantiv feminin piață

PIÁȚĂ s. f. I. 1. spațiu (întins) unde se întâlnesc și se întretaie mai multe străzi într-un oraș. 2. loc unde se vând și se cumpără mărfuri cu amănuntul (mai ales alimente, zarzavaturi). II. categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresia totalitatea relațiilor economice ce apar în procesul de vânzare-cumpărare a mărfurilor. ♦ ~ valutară = ansamblul operațiilor de vânzare-cumpărare de valută. (< it. piazza) substantiv feminin piață

piáță (piéțe), s. f.1. Scuar. – 2. Tîrg. – Mr. piață. It. piazza, parțial prin ngr. πιάτζα (Iordan, Dift., 145), cf. sb., cr. pijaca, mag. piac (REW 6583). substantiv feminin piață

piață, piețe s. f. 1. (reed.) control amănunțit efectuat de personalul instituției. 2. (intl.) percheziție. substantiv feminin piață

piáță (pia-) s. f., g.-d. art. piéței; pl. piéțe substantiv feminin piață

pĭáță f., pl. pĭețe și pĭeșĭ (ngr. piátsa, d. it. piazza, lat. plátea [din platéa], care vine d. vgr. plateîa, pĭață; fr. place, sp. plaza; germ. platz. V. plaț). Maĭdan, loc fără zidirĭ între stradele unuĭ oraș. Trăsură de pĭață, birjă. Loc de tîrg în oraș: mă duc în pĭață. Lumea saŭ corpu negustorilor și financiarilor unuĭ oraș: pĭața Bucureștilor, acest negustor are mare credit pe pĭață (în pĭață înseamnă „în tîrg, în locu unde-s prăvăliile și baracele tîrguluĭ”). substantiv feminin pĭață

piață f. 1. loc public descoperit și înconjurat de clădiri: piața centrală; 2. loc de târg: mă duc în piață; 3. corpul negustorilor și bancherilor unui oraș: piața Bucureștilor. [It. PIAZZA, printr’un intermediar grec-modern]. substantiv feminin piață

PIÁȚĂ, piețe, s. f. 1. Loc special amenajat unde se face comerț cu mărfuri cu amănuntul, mai ales cu produse agroalimentare. ◊ (Ieșit din uz) Trăsură (sau mașină) de piață = trăsură (sau mașină) care transportă, contra cost, persoane, bagaje etc. ◊ Expr. A face piața = a cumpăra alimentele necesare pentru hrana zilnică. (Fam.) A se certa ca la piață = a se certa violent și folosind cuvinte grosolane. 2. Loc întins și deschis dintr-o localitate, unde se întâlnesc sau se întretaie mai multe străzi, adesea amenajat cu spații verzi, statui etc. II. (Ec. pol.) 1. Totalitatea relațiilor generate de actele de vânzare-cumpărare. 2. Categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresia ansamblul actelor de vânzare- cumpărare privite în unitate organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară. ◊ Piață internă = totalitatea relațiilor de vânzare-cumpărare care au loc în interiorul unei țări. Piață mondială = ansamblul relațiilor care se stabilesc între țările participante la circuitul economic mondial. Economie de piață = formă modernă de organizare și funcționare a economiei în care prețul și volumul producției depind în principiu de confruntarea dintre cerere și ofertă. – Din it. piazza. substantiv feminin piață

piață gri expr. (pub.) zonă de operațiuni financiare nereglementată din punct de vedere legislativ, propice pentru afaceri ilegale. substantiv feminin piațăgri

a face piața expr. (intl.) a fura. substantiv feminin afacepiața

piață neagră expr. (pub.) zonă economico-financiară a tranzacțiilor și operațiunilor ilicite. substantiv feminin piațăneagră

a strica piața expr. (d. comercianți) a vinde marfa mai ieftin decât concurența. substantiv feminin astricapiața

a chiti la piață expr. (intl.) a ieși la furat. substantiv feminin achitilapiață

a se certa ca la piață expr. a se certa violent, folosind cuvinte triviale. substantiv feminin asecertacalapiață

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului piață

piață   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular piață piața
plural piețe piețele
genitiv-dativ singular piețe pieței
plural piețe piețelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z