PELARGÓNIE s.f. Plantă decorativă cu frunze catifelate și păroase și flori albe, roz sau roșii; (pop.) mușcată. [Gen. -iei. / < germ. Pelargonie]. substantiv femininpelargonie
PELARGÓNIE s. f. plantă decorativă cu frunze catifelate și păroase și flori albe, roz sau roșii; mușcată. (< germ. Pelargonie) substantiv femininpelargonie
*pelargónie f. și (maĭ bine) pelargóniŭ m. (ngr. pelargónion, d. vgr. pelargós, barză). Bot. Un fel de mușcat cu frunzele lucitoare în loc de catifelate. substantiv femininpelargonie
pelargónie (-ni-e) s. f., art. pelargónia (-ni-a), g.-d. art. pelargóniei; pl. pelargónii, art. pelargóniile (-ni-i-) substantiv femininpelargonie
PELARGÓNIE, pelargonii, s. f. (Bot.) Nume dat mai multor specii de mușcată. – Din germ. Pelargonie. substantiv femininpelargonie
pelargonie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | pelargonie | pelargonia |
plural | pelargonii | pelargoniile | |
genitiv-dativ | singular | pelargonii | pelargoniei |
plural | pelargonii | pelargoniilor |