PEISAGÍSTIC, -Ă adj. Referitor la peisaj. ♦ (Despre pictură, opere literare sau muzicale) Care își propune cu precădere descrierea unui peisaj. [Cf. it. paesaggistico]. adjectivpeisagistic
PEISAGÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la peisaj. ◊ (despre pictură, opere literare sau muzicale) care își propune cu precădere descrierea unui peisaj. II. s. f. ramură a picturii cuprinzând genul peisajului. (< it. paesaggistico) adjectivpeisagistic
PEISAGÍSTIC, -Ă, peisagistici, -ce, adj. 1. Care aparține peisajului (1), privitor la peisaj, de peisaj. 2. (Despre pictură, opere literare sau muzicale) Care își propune cu precădere descrierea unor priveliști din natură. [Pr.: pe-i-] – Peisagiu + suf. -istic. adjectivpeisagistic
peisagístic (pe-i-) adj. m., pl. peisagístici; f. peisagístică, pl. peisagístice adjectivpeisagistic
PEISAGÍSTIC, -Ă, peisagistici, -ce, adj. 1. Care aparține peisajului (1), privitor la peisaj, de peisaj. ♦ (Substantivat, f.) Peisaj (1). 2. (Despre pictură, opere literare sau muzicale) Care își propune cu precădere descrierea unor priveliști din natură. ♦ (Substantivat, f.) Ramură a picturii care cuprinde peisajul (2). [Pr.; pe-i-] – Peisagiu + suf. -istic. adjectivpeisagistic
PEISAGÍSTICĂ s.f. Ramură a picturii privind genul peisajului. [< peisagiu + -istică]. substantiv femininpeisagistică
PEISAGÍSTICĂ, peisagistici, s. f. 1. (Adj. substantivat) Peisaj (1). 2. (Adj. substantivat) Ramură a picturii care cuprinde peisajul (2). [Pr.: pe-i-] – Peisagiu + suf. -istic. substantiv femininpeisagistică
peisagístică (pe-i-) s. f., g.-d. art. peisagísticii substantiv femininpeisagistică
peisagistică | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | peisagistică | peisagistica |
plural | peisagistici | peisagisticile | |
genitiv-dativ | singular | peisagistici | peisagisticii |
plural | peisagistici | peisagisticilor |