pedántic (înv.) adj. m., pl. pedántici; f. pedántică, pl. pedántice adjectivpedantic
*pedantésc, -éscă adj. (fr. pédantesque, d. it. pedantesco). De pedant: aer pedantesc, enumerațiune pedantescă. – Și pedántic adj. și adv. (formațiune rom. saŭ poate după germ. pedantisch). adjectivpedantesc
pedantic adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | pedantic | pedanticul | pedantică | pedantica |
plural | pedantici | pedanticii | pedantice | pedanticele | |
genitiv-dativ | singular | pedantic | pedanticului | pedantice | pedanticei |
plural | pedantici | pedanticilor | pedantice | pedanticelor |