ORTOPEDAGOGÍE s.f. Arta de a corija tulburările pedagogice prezente la copiii dificili. [Gen. -iei. / < fr. orthopédagogie]. substantiv femininortopedagogie
ORTOPEDAGOGÍE s. f. disciplină care studiază și corectează defecte de educație. (< fr. orthopédagogie) substantiv femininortopedagogie
ortopedagogie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ortopedagogie | ortopedagogia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | ortopedagogii | ortopedagogiei |
plural | — | — |