ORCHESTRIÓN s.n. Instrument muzical în formă de orgă sau de plan, cu două sau mai multe claviaturi. [Pron. -tri-on. / < it. orchestrion, germ. Orchestrion]. substantiv neutruorchestrion
ORCHESTRIÓN s. n. instrument muzical mecanic în formă de orgă sau de pian, cu claviaturi, care poate imita sonoritatea unei orchestre. (< it. orchestrion, germ. Orchestrion) substantiv neutruorchestrion
orchestrión (-tri-on) s. n., pl. orchestrioáne substantiv neutruorchestrion
ORCHESTRIÓN, orchestrioane, s. n. Instrument muzical în formă de orgă sau de pian, cu două sau cu mai multe claviaturi. [Pr.: -tri-on] – Din fr. orchestrion, germ. Orchestrion. substantiv neutruorchestrion
orchestrion substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | orchestrion | orchestrionul |
plural | orchestrioane | orchestrioanele | |
genitiv-dativ | singular | orchestrion | orchestrionului |
plural | orchestrioane | orchestrioanelor |