nănaș definitie

credit rapid online ifn

nănaș, nănași s. m. (intl.) polițist. substantiv masculin și femininnănaș

nănáș, -ă s. (V. naș). Naș. substantiv masculin și femininnănaș

credit rapid online ifn

nănáș, -i, (naș), s.m. – Persoană care ține pruncul în brațe în timpul botezului (naș de botez) sau care asistă, în calitate de martor oficial, la cununie (naș de cununie). În Munt., Olt. și sudul Mold. se folosește apelativul naș, iar în Banat, Trans., Maram. și nordul Mold. nănăș: „Mere de nănașă mare: / Pe cei miri de cununat, / Pe cei mici de botezat / Și-a si de cinste la sat” (Calendar 1980). – Lat. nunas, nun. substantiv masculin și femininnănaș

nănáș (înv., pop.) s. m., pl. nănáși substantiv masculin și femininnănaș

nănaș m. Mold. naș: Scaraoțchi îi este lui nănaș AL. [Derivat din nană (cf. rut. NANAȘKO, naș, din NANO, tată)]. substantiv masculin și femininnănaș

NĂNÁȘ, -Ă s. m. și f. v. naș2. substantiv masculin și femininnănaș

NÂNÁȘ, -Ă s. m. și f. v. naș2. substantiv masculin și femininnânaș

nănáșă (înv., pop.) s. f., art. nănáșa, g.-d. art. nănáșei; pl. nănáșe substantiv masculin și femininnănașă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinănaș

nănaș   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular nănaș nănașul nănașă nănașa
plural nănași nănașii nănașe nănașele
genitiv-dativ singular nănaș nănașului nănașe nănașei
plural nănași nănașilor nănașe nănașelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z