NUMERÁȚIE s.f. (Mat.) Sistem de simboluri cu care se pot reprezenta grafic numerele. [Gen. -iei, var. numerațiune s.f. / cf. fr. numération, lat. numeratio]. substantiv femininnumerație
NUMERÁȚIE s. f. sistem de cifre și de reguli folosit pentru reprezentarea numerelor. (< fr. numération, lat. numeratio) substantiv femininnumerație
numeráție (-ți-e) s. f., art. numeráția (-ți-a), g.-d. art. numeráției; pl. numeráții, art. numeráțiile (-ți-i-) substantiv femininnumerație
NUMERÁȚIE, numerații, s. f. Numărare. ◊ Sistem de numerație = ansamblu de reguli folosite pentru exprimarea verbală și în scris a numerelor. – Din fr. numeration, lat. numeratio. substantiv femininnumerație
* numerațiúne f. (lat. numerátio, -ónis). Arata de a număra vorbind orĭ scriind. Acea parte a aritmeticiĭ care te învață să numeștĭ și să scrii numerele. – Și -áție. substantiv femininnumerațiune
numerați(un)e f. 1. arta de a număra; 2. partea aritmeticei ce învață a numi și scrie numerele. substantiv femininnumerațiune
numerație | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | numerație | numerația |
plural | numerații | numerațiile | |
genitiv-dativ | singular | numerații | numerației |
plural | numerații | numerațiilor |