norocos definitie
- Vezi aici mai multe sinonimenorocos
- Vezi aici mai multe rimenorocos
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuno
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cunor
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuos
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucos
norocós, -oásă adj. Care are noroc, fericit. adjectivnorocos
norocós adj. m., pl. norocóși; f. norocoásă, pl. norocoáse adjectivnorocos
norocos a. cel favorizat de soartă. adjectivnorocos
NOROCÓS, -OÁSĂ, norocoși, -oase, adj. 1. (Despre oameni) Care are noroc (2), căruia îi reușesc toate; norocit (1). 2. (Despre acțiuni) Care decurge sau se încheie în mod favorabil; norocit (2). ♦ Care aduce cuiva noroc. – Noroc + suf. -os. adjectivnorocos
A FI NOROCOS a avea bulan, a fi în bulan, a-i pune Dumnezeu (cuiva) mâna în cap, a-i surâde norocul. adjectivafinorocos
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluinorocos
| norocos adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | norocos | norocosul | norocoasă | norocoasa |
| plural | norocoși | norocoșii | norocoase | norocoasele | |
| genitiv-dativ | singular | norocos | norocosului | norocoase | norocoasei |
| plural | norocoși | norocoșilor | norocoase | norocoaselor | |