NEVRÓZĂ s. f. boală psihică datorată unor suprasolicitări, care se manifestă prin astenie, cefalee, insomnii, anxietate, iritabilitate etc.; nevropatie. (< fr. névrose) substantiv femininnevroză
NEVRÓZĂ s.f. Tulburare nervoasă cu caracter funcțional. [< fr. névrose]. substantiv femininnevroză
* nevróză f., pl. e (fr. névrose, d. ngr. névron, vgr. neûron, nerv). Med. Turburare de nervĭ, ca, de ex., neŭrastenia. substantiv femininnevroză
nevróză (boală de nervi) (ne-vro-) s. f., g.-d. art. nevrózei; pl. nevróze substantiv femininnevroză
nevroză f. boală de nervi: nevralgia, epilepsia și tetanosul sunt nevroze. substantiv femininnevroză
NEVRÓZĂ, nevroze, s. f. Nume generic dat afecțiunilor sistemului nervos provocate de tulburarea dinamicii normale a proceselor nervoase în urma unor solicitări psihice excesive. – Din fr. névrose. substantiv femininnevroză
NEVROZÁ vb. I. tr., refl. A (se) îmbolnăvi de nevroză; (fam.) a se enerva. [Cf. fr. névroser]. verb tranzitivnevroza
NEVROZÁ vb. tr., refl. a (se) îmbolnăvi de nevroză; (fam.) a se enerva. (< fr. névroser) verb tranzitivnevroza
nevroză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | nevroză | nevroza |
plural | nevroze | nevrozele | |
genitiv-dativ | singular | nevroze | nevrozei |
plural | nevroze | nevrozelor |