nevricós, -oásă adj. (ngr. nevrikós). Vechĭ. Azĭ. Iron. Nervos. adjectivnevricos
nevricós (fam.) (ne-vri-) adj. m., pl. nevricóși; f. nevricoásă, pl. nevricoáse adjectivnevricos
nevricos a. nervos: eu sunt nevricos CAR. adjectivnevricos
NEVRICÓS, -OÁSĂ, nevricoși, -oase, adj. (Fam.) Nervos, iritabil; isteric. – Din ngr. nevricós. adjectivnevricos
nevricos adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | nevricos | nevricosul | nevricoasă | nevricoasa |
plural | nevricoși | nevricoșii | nevricoase | nevricoasele | |
genitiv-dativ | singular | nevricos | nevricosului | nevricoase | nevricoasei |
plural | nevricoși | nevricoșilor | nevricoase | nevricoaselor |