mărgineáncă s. f., g.-d. art. mărginéncei; pl. mărginénce substantiv femininmărgineancă
mărgineancă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | mărgineancă | mărgineanca |
plural | mărginence | mărginencele | |
genitiv-dativ | singular | mărginence | mărginencei |
plural | mărginence | mărginencelor |