mîzgălitúră f., pl. ĭ. Efectu mîzgăliriĭ, pată pe cărțĭ, pe caĭete: copiiĭ fac mîzgăliturĭ pe cărțĭ. substantiv femininmîzgălitură
mîzgălitură | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | mîzgălitură | mîzgălitura |
plural | mîzgălituri | mîzgăliturile | |
genitiv-dativ | singular | mîzgălituri | mîzgăliturii |
plural | mîzgălituri | mîzgăliturilor |