mutator definitie
- Vezi aici mai multe sinonimemutator
- Vezi aici mai multe rimemutator
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cumu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cumut
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuor
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutor
MUTĂTÓR, -OÁRE, mutători, -oare, adj., 1. (Reg.) Care se poate mișca, care se mută dintr-un loc în altul. – Muta + suf. -ător. adjectivmutător
mutătór adj. m., pl. mutătóri; f. sg. și pl. mutătoáre adjectivmutător
MUTATÓR s.n. 1. Aparat care transformă un curent alternativ în curent continuu sau invers; schimbător de fază sau de frecvență pentru un curent alternativ; schimbător de tensiune pentru un curent continuu. 2. (Biol.) Genă care mărește rata de mutație a altor gene. [Cf. fr. mutateur, germ. Mutator]. substantiv neutrumutator
MUTATÓR s. n. 1. aparat, dispozitiv care transformă un curent alternativ în curent continuu sau invers; schimbător de fază sau de frecvență pentru un curent alternativ; schimbător de tensiune pentru un curent continuu. 2. (biol.) genă capabilă să sporească frecvența mutațiilor la alte gene. (< fr. mutateur) substantiv neutrumutator
MUTATÓR, mutatoare, s. n. 1. Aparat sau instalație care transformă curentul electric alternativ în curent continuu sau cel continuu în alternativ și care permite variația amplitudinii, a frecvenței și a fazei curentului alternativ. 2. Genă care mărește rata generală a mutațiilor (2). – Din fr. mutateur. substantiv neutrumutator
mutatór s. n., pl. mutatoáre substantiv neutrumutator
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluimutator
| mutator adjectiv | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | mutator | mutatorul |
| plural | mutatoare | mutatoarele | |
| genitiv-dativ | singular | mutator | mutatorului |
| plural | mutatoare | mutatoarelor | |