muniție definitie

muníție (muníții), s. f. – Provizii (pl.). – Var. munițiune, amuniție. Fr. munition și var. din rus. amunicija (Sanzewitsch 197). substantiv feminin muniție

MUNÍȚIE s.f. Totalitatea proiectilelor și a accesorilor acestora, folosite la armele de foc. [Gen. -iei, var. munițiune s.f. / cf. fr. munition, germ. Munition, lat. munitio]. substantiv feminin muniție

MUNÍȚIE s. f. totalitatea proiectilelor folosite la armele de foc. (< fr. munition, germ. Munition, lat. munitio) substantiv feminin muniție

muníție (-ți-e) s. f., art. muníția (-ți-a), g.-d. art. muníției; pl. muníții, art. muníțiile (-ți-i-) substantiv feminin muniție

MUNÍȚIE, muniții, s. f. Denumire generică dată cartușelor pentru armamentul de infanterie, grenadelor de tot felul, proiectilelor de artilerie, bombelor de aviație etc. – Din germ. Munition, lat. munitio, fr. munition. substantiv feminin muniție

*munițiúne f. (lat. munitio, -ónis, întărire, d. munire, a întări). Echipament de războĭ al unuĭ soldat. Pl. Proviziunĭ de războĭ (arme, haĭne, alimente). – Și muníție. Pop. amuníție și amoníție (rus. amuníctĭa). substantiv feminin munițiune

muniți(un)e f. proviziune de răsboiu (obuze, bombe, praf de pușcă). substantiv feminin munițiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului muniție

muniție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular muniție muniția
plural muniții munițiile
genitiv-dativ singular muniții muniției
plural muniții munițiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z