mlădíu (rar) adj. m., f. mlădíe; pl. m. și f. mlădíi adjectivmlădiu
MLĂDIÍ vb. IV. v. mlădia. verb tranzitivmlădii
mlădiá (a ~) (-di-a) vb., ind. prez. 3 mlădiáză, 1 pl. mlădiém (-di-em); conj. prez. 3 să mlădiéze; ger. mlădiínd (-di-ind) verb tranzitivmlădia
mlădià v. 1. a (se) îndoi: trestia din baltă ce ’n aer se mlădie AL. 2. a se face mlădios, a se fasona: artistul sub a cărui daltă s´a mlădiat statua Dianei OD. [V. mladă]. verb tranzitivmlădià
mlădii | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)mlădii | mlădiire | mlădiit | mlădiind | singular | plural | ||
mlădiind | mlădiiți | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | mlădiesc | (să)mlădii | mlădiam | mlădiii | mlădiisem | |
a II-a (tu) | mlădii | (să)mlădii | mlădiai | mlădiiși | mlădiiseși | ||
a III-a (el, ea) | mlădie | (să)mlădiai | mlădia | mlădii | mlădiise | ||
plural | I (noi) | mlădiim | (să)mlădiim | mlădiam | mlădiirăm | mlădiiserăm | |
a II-a (voi) | mlădiiți | (să)mlădiiți | mlădiați | mlădiirăți | mlădiiserăți | ||
a III-a (ei, ele) | mlădiesc | (să)mlădie | mlădiau | mlădiiră | mlădiiseră |