MECÉNA s.m. (Liv.) Protector al artelor și al științelor. [< fr. mécène, cf. Mecena – mare bogătaș din Roma antică, protector al literaților și învățaților din epoca lui Octavian August]. invariabilmecena
*mecéna (protector al culturii) s. m., g.-d. lui mecéna; pl. mecéna invariabilmecena
Mecena m. 1. personaj roman, favoritul lui August, amicul lui HoRațiu și Virgiliu (m. 8 a. Cr.); 2. fig. om bogat sau puternic care protejează științele sau artele. invariabilmecena
MECÉNA, mecena, s. m. Protector al literaturii, al artelor, al științelor; mecenat. – Din fr. mécène. invariabilmecena
Mecena m. 1. personaj roman, favoritul lui August, amicul lui HoRațiu și Virgiliu (m. 8 a. Cr.); 2. fig. om bogat sau puternic care protejează științele sau artele. temporarmecena