MANUELÍN adj. n. Stil manuelin = stil dezvoltat în arta și arhitectura portugheză de la sfârșitul sec. XV și începutul sec. XVI și care ajunge la apogeu în timpul domniei lui Emanuel I, caracterizat prin bogăția sculpturii ornamentale plasată pe structuri gotice, cu influențe romane, maure și orientale. [< fr. manuélin]. adjectivmanuelin
manuelin adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | manuelin | manuelinul | manuelină | manuelina |
plural | manuelini | manuelinii | manueline | manuelinele | |
genitiv-dativ | singular | manuelin | manuelinului | manueline | manuelinei |
plural | manuelini | manuelinilor | manueline | manuelinelor |