MANUÁL s.n. 1. Carte (folosită mai ales în școli) care conține o prezentare succintă a noțiunilor unei discipline, ale unei arte etc. 2. Claviatura orgii. [Pron. -nu-al. / cf. fr. manuel, it. manuale]. adjectivmanual
MANUÁL, -Ă adj. 1. De mână, făcut cu mâna. 2. Care muncește cu mâinile. [Pron. -nu-al. / < lat. manualis]. adjectivmanual
*manuál, -ă adj. (fr. manuel, d. lat. manualis, d. manus, mînă; lat. it. manuale, carte de buzunar, de unde și ngr. manuáli, sfeșnic de biserică). Care se face cu mîna: lucru manual. S. n., pl. e. Carte care, supt [!] un volum mic, cuprinde noțiunile esențiale uneĭ științe orĭ arte: manual de filologie. Est. Condicuță p. servitorĭ. Adv. Cu mîna: lucrurĭ făcute manual. adjectivmanual
manuál1 (-nu-al) adj. m., pl. manuáli; f. manuálă, pl. manuále adjectivmanual
manuál2 (-nu-al) s. n., pl. manuále adjectivmanual
manual a. făcut cu mâna: lucru manual. ║ n. carte ce conține în prescurtare substanța unui lung tractat. adjectivmanual
MANUÁL, -Ă, manuali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei științe, ale unei arte sau ale unei îndeletniciri practice; spec. carte de școală. 2. Adj. Care este făcut cu mâna; de mână. ♦ (Despre îndeletniciri, ocupații, profesii) Care se efectuează prin muncă fizică. 3. Adj. (Despre oameni) Care execută lucrări de mână; p. ext. care lucrează cu mâinile. [Pr.: -nu-al] – Din fr. manuel. Cf. lat. manualis, it. manuale. adjectivmanual
lucru manual expr. (glum.) onanie, masturbare. adjectivlucrumanual
manual adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | manual | manualul | manuală | manuala |
plural | manuali | manualii | manuale | manualele | |
genitiv-dativ | singular | manual | manualului | manuale | manualei |
plural | manuali | manualilor | manuale | manualelor |