MAGNETOGRÁF s.n. Magnetometru înregistrator. [< fr. magnétographe]. substantiv neutrumagnetograf
MAGNETOGRÁF, magnetografe, s. n. Aparat folosit pentru înregistrarea variației în timp a intensității câmpului magnetic terestru. – Din fr. magnétographe. substantiv neutrumagnetograf
magnetograf substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | magnetograf | magnetograful |
plural | magnetografe | magnetografele | |
genitiv-dativ | singular | magnetograf | magnetografului |
plural | magnetografe | magnetografelor |