maca definitie

MACÁ s.f. Bacara. [< fr., it. macao]. substantiv femininmaca

macá (-ále), s. f. – Joc de cărți. Fr. macao, de la numele Macao. substantiv femininmaca

*macá f. (după numele orașuluĭ Macao [pg. Macau], o colonie portugheză din China). Bacara, un joc de cărțĭ. substantiv femininmaca

macá (înv.) s. f., art. macáua, g.-d. art. macálei substantiv femininmaca

macà f. jocul numit bacara. [Macao, numele coloniei portugeze în China, de unde jocul fu introdus în Europa]. substantiv femininmacà

MACÁ s. f. (Înv.) Numele unui joc de cărți; bacara. – Din fr., it. macao. substantiv femininmaca

MÂCĂ s. f. (Reg.) Nume dezmierdător dat mamei, mătușii, nașei etc. – Din mă[mu]că. substantiv femininmâcă

mî́că, V. moacă 2. substantiv femininmîcă

2) moácă f., pl. e (d. moacă 1. Cp. cu măcăŭ și țoapă 2). Munt. Mold. Bîtă. Lovitură de bîtă. – Și mîcă (Suc.). V. ghĭoagă și țoapă. substantiv femininmoacă