mărăciniș definitie

mărăciníș n., pl. urĭ. Loc acoperit de mărăcinĭ: mărăcinișu de porumbele rămăsese neatins de plug (Sov. 240). substantiv neutru mărăciniș

mărăciníș s. n., pl. mărăciníșuri substantiv neutru mărăciniș

mărăciniș n. locul unde au crescut mulți mărăcini. substantiv neutru mărăciniș

MĂRĂCINÍȘ, mărăcinișuri, s. n. Desiș de mărăcini, loc acoperit cu mărăcini; mărăcinet. – Mărăcine + suf. -iș. substantiv neutru mărăciniș

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului mărăciniș

mărăciniș   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mărăciniș mărăcinișul
plural mărăcinișuri mărăcinișurile
genitiv-dativ singular mărăciniș mărăcinișului
plural mărăcinișuri mărăcinișurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z