*laudábil, -ă adj. (lat. laudabilis). Demn de laudă, de elogiĭ. adjectivlaudabil
lăudabil a. vrednic de laudă. adjectivlăudabil
LĂUDÁBIL, -Ă, lăudabili, -e, adj. Care este vrednic de laudă. [Pr.: lă-u-] – Din lat. laudabilis. adjectivlăudabil
*laudábil, -ă adj. (lat. laudabilis). Demn de laudă, de elogiĭ. temporarlaudabil
lăudabil | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | lăudabil | lăudabilul | lăudabilă | lăudabila |
plural | lăudabili | lăudabilii | lăudabile | lăudabilele | |
genitiv-dativ | singular | lăudabil | lăudabilului | lăudabile | lăudabilei |
plural | lăudabili | lăudabililor | lăudabile | lăudabilelor |