jindui definitie

credit rapid online ifn

jinduí (a ~) (a râvni) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jinduiésc, imperf. 3 sg. jinduiá; conj. prez. 3 să jinduiáscă verb tranzitivjindui

jinduì v. 1. a-i duce jindul, a pofti la ceva; 2. a (se) lipsi de toate. [Slav. JẼDATI, a-i fi sete, foame, a pofti]. verb tranzitivjinduì

credit rapid online ifn

JINDUÍ, jinduiesc, vb. IV. 1. Tranz și intranz. A dori ceva în mod intens; a râvni, a pofti. 2. Refl. (înv.) A regreta. – Din sl. žendati. verb tranzitivjindui

jinduĭésc v. tr. (d. jind). Doresc mult, poftesc mult (o mîncare, o haĭnă). verb tranzitivjinduĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluijindui

jindui  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)jindui jinduire jinduit jinduind singular plural
jinduind jinduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) jinduiesc (să)jinduiesc jinduiam jinduii jinduisem
a II-a (tu) jinduiești (să)jinduiești jinduiai jinduiși jinduiseși
a III-a (el, ea) jinduiește (să)jinduiai jinduia jindui jinduise
plural I (noi) jinduim (să)jinduim jinduiam jinduirăm jinduiserăm
a II-a (voi) jinduiți (să)jinduiți jinduiați jinduirăți jinduiserăți
a III-a (ei, ele) jinduiesc (să)jinduiască jinduiau jindui jinduiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z