iscoadă definitie

*iscoádă (oa dift.) f., pl. e (vsl. *izhoda = šŭhoda, spion; sîrb. u-hoda, spion). Care iscodește, spion. A te duce de iscoadă, a te duce să iscodeștĭ. substantiv femininiscoadă

iscoádă s. f., g.-d. art. iscoádei; pl. iscoáde substantiv femininiscoadă

iscoadă f. 1. cercetaș, emisar; 2. spion: află dela iscoade. [Slav. SŬHODA]. substantiv femininiscoadă

ISCOÁDĂ, iscoade, s. f. Persoană însărcinată să facă, în taină, cercetări sau să obțină informații în interesul cuiva; militar trimis în recunoaștere; spion. – Din iscodi (derivat regresiv). substantiv femininiscoadă

ISCOÁDĂ, iscoade, s. f. (Învechit și arhaizant) Per­soană însărcinată să facă, în taină, cercetări în interesul cuiva; militar trimis în recunoaștere; spion. V. emisar, cercetaș. Iscoadele trimise să-i caute urma, nu l-au mai aflat niciodată. GALAN, Z. R. 40. Forfotesc iscoade multe ca să afle, să scornească: Cine-s prea ciudații oaspeți de la crîșma-mpărătească. IOSIF, P. 63. Fă ochii-n patru; de boieri să-ți fie teamă, E-n primejdie iscoada cînd e taina mai de seamă. DAVILA, V. V. 21. substantiv femininiscoadă