instituție definitie

INSTITÚȚIE s.f. 1. Formă de organizare a unor raporturi socialepolitice, juridice etc. – parte a suprastructurii. 2. Organ, unitate cu caracter politic, economic, administrativ etc. care cuprinde o anumită activitate, care îmbrățișează un anumit domeniu etc. ♦ Așezământ. [Gen. -iei, var. instituțiune s.f. / cf. fr. institution, lat. institutio]. substantiv feminin instituție

institúție (-ți-e) s. f., art. institúția (-ți-a), g.-d. art. institúției; pl. institúții, art. institúțiile (-ți-i-) substantiv feminin instituție

INSTITÚȚIE, instituții, s. f. 1. Organ sau organizație care desfășoară activități cu caracter social, cultural, administrativ etc. 2. Formă de organizare a raporturilor sociale, potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate; institut (3). Instituția căsătoriei. 3. Organizație care desfășoară o activitate de interes internațional. [Var.: instituțiúne s. f.] – Din fr. institution, lat. institutio, -onis. substantiv feminin instituție

INSTITÚȚIE, instituții, s. f. 1. (Adesea cu determinări care-i arată specificul) Ansamblu de servicii, cu func­ționarii respectivi, avînd în competința sa o anumită ramură de activitate (economică, culturală etc.). Nici un alt oraș din lume nu are atîtea școli și atîtea instituții de cultură ca Moscova. STANCU, U.R.S.S. 100. 2. Formă de organizare a raporturilor sociale, repetate și tipizate potrivit normelor juridice stabilite pe domenii de activitate și oglindind caracterul istoric al orînduirii societății respective. Instituția căsătoriei.Instituțiile politice noi, create în concordanță cu ideile înaintate, servesc pentru înlăturarea prin forță a vechilor relații de producție pentru a da cîmp liber dezvoltării forțelor de producție. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 338, 1/2. substantiv feminin instituție

*instituțiúne f. (lat. institútio, -ónis). Instituire. Lucru instituit, așezămînt, fundațiune, stabiliment (școală, bibliotecă, azil ș. a.). – Și -úție. substantiv feminin instituțiune

instituți(un)e f. 1. instituire; 2. lucru instituit, așezământ: pioasă instituțiune; 3. casă de educațiune: instituțiune de surdo-muți. substantiv feminin instituțiune

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului instituție

instituție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular instituție instituția
plural instituții instituțiile
genitiv-dativ singular instituții instituției
plural instituții instituțiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z