*insér și -éz, a -á v. tr. (fr. insérer, d. lat. in-sero, -sérere, sertum, bag: el inseră. V. inserțiune, deșert, serie). Introduc, fac să se admită: a insera o clauză într´un tractat, un articul [!] într´un ziar. V. refl. Mă înfig: frunzele se inserează pe cotor. verb tranzitivinser
INSERÁ vb. I. tr. 1. A introduce, a adăuga ceva într-un text, într-un șir de numere etc.; a introduce un anunț într-un ziar. ♦ A introduce un material în masa altui material. 2. A așeza, a dispune. [< fr. insérer, lat. inserare]. verb tranzitivinsera
inserá (a ~) (a introduce) vb., ind. prez. 3 insereáză verb tranzitivinsera
inserà v. 1. a introduce: a insera o clauză; 2. a publica într’un ziar. verb tranzitivinserà
INSERÁ, inserez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a adăuga, a include un adaos într-un text, într-un șir de numere, într-un tabel etc.; a introduce o informație într-un ziar. 2. A fixa, a așeza o piesă într-un locaș din interiorul altei piese sau între alte două piese. 3. (Tehn.) A introduce un material în masa altui material. – Din fr. insérer, lat. inserare. verb tranzitivinsera
înserá (a ~) (a amurgi) vb., ind. prez. 3 însereáză verb tranzitivînsera
INSERÁ, inserez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a include un adaos într-un text, într-un șir de numere; a da un anunț, o informație într-un ziar. Să insereze cît mai neîntîrziat în « Rom[înul] » notița pe care i-am trimis-o. CARAGIALE, O. VII 469. ♦ (Tehn.) A introduce un material în masa altui material. 2. A fixa, a așeza, a dispune. Corola cu cinci petale distinse, inserate în vîrful potirului. NEGRUZZI, S. I 102. verb tranzitivinsera
ÎNSERÁ, înserez, vb. I. 1. Intranz. și refl. impers. (La pers. 3) A se face seară, a amurgi. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) înserate (sau înserat) = în amurg. 2. Intranz. A rămâne undeva până seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. – În + seară. verb tranzitivînsera
înseréz v. intr. (d. seară). Mă apucă seara: în drumu nostru, am înserat pe la Vasluĭ. – Se înserează (impers.), se face seară, se întunecă. Pe înserate, cînd se înserează, cînd se înoptează. V. înoptez, mînec. verb tranzitivînserez
insera verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)insera | inserare | inserat | inserând | singular | plural | ||
inserând | inserați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | inserez | (să)inserez | inseram | inserai | inserasem | |
a II-a (tu) | inserezi | (să)inserezi | inserai | inserași | inseraseși | ||
a III-a (el, ea) | inserează | (să)inserai | insera | inseră | inserase | ||
plural | I (noi) | inserăm | (să)inserăm | inseram | inserarăm | inseraserăm | |
a II-a (voi) | inserați | (să)inserați | inserați | inserarăți | inseraserăți | ||
a III-a (ei, ele) | inserează | (să)insereze | inserau | inserară | inseraseră |