*incoréct, -ă adj. (d. corect; fr. incorrecte; lat. in-correctus, necorijat). Care nu e corect: îmbrăcăminte, traducere, purtare incorectă. Adv. În mod incorect: a te exprima incorect românește. adjectivincorect
incoréct adj. m., pl. incorécți; f. incoréctă, pl. incorécte adjectivincorect
incorect a. ce nu e corect. adjectivincorect
INCORÉCT, -Ă, incorecți, -te, adj. 1. Care nu este corect; greșit, eronat, inexact, necorect. 2. Necinstit, neonest, înșelător. – Din fr. incorrect. adjectivincorect
INCORÉCT, -Ă, incorecți, -te, adj. Care nu este corect, care nu este în concordanță cu anumite reguli; greșit, eronat. Nu m-am mai mirat de asemenea afirmație bizară, redactată într-o frază romînească incorectă. SADOVEANU, E. 84. Dar nici manuscriptul lit. A nu este ferit de oarecare forme gramaticale incorecte. ODOBESCU, S. II 352. ♦ (Despre persoane) Necinstit, neonest. Funcționar incorect. adjectivincorect
incorect adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | incorect | incorectul | incorectă | incorecta |
plural | incorecți | incorecții | incorecte | incorectele | |
genitiv-dativ | singular | incorect | incorectului | incorecte | incorectei |
plural | incorecți | incorecților | incorecte | incorectelor |