HIPERTENSIÚNE s.f. Tensiune arterială mărită, cauzată de o boală; creștere a tensiunii arteriale. [Cf. fr. hypertension]. substantiv femininhipertensiune
HIPERTENSIÚNE s. f. Creștere trecătoare sau constantă a presiunii sângelui în sistemul arterial sau în cel venos, datorită unor stări nervoase, boli renale, cardiovasculare, endocrine etc.; hipertonie (3). [Pr.: -si-u-] – Din fr. hypertension. substantiv femininhipertensiune
HIPERTENSIÚNE s. f. Boală care se manifestă prin tensiune arterială mărită. – Pronunțat: -si-u-. substantiv femininhipertensiune
hipertensiune substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | hipertensiune | hipertensiunea |
plural | hipertensiuni | hipertensiunile | |
genitiv-dativ | singular | hipertensiuni | hipertensiunii |
plural | hipertensiuni | hipertensiunilor |