halău definitie

credit rapid online ifn

halắu (haláie), s. n. – Năvod, plasă de pescuit. – Var. hălău, aloavă. Mag. haló (DAR; Cihac, II, 504), cf. sb., cr. (h)alov (Miklosich, Fremdw., 74), de unde var. Diez, Gramm., I, 128, se gîndea la gr. ἀλιεύειν „a pescui”. substantiv neutruhalău

halắŭ n., pl. ăĭe (ung. hálo, rețea, plasă. V. poclăŭ). Vest. Suc. Tîrboc. Crîsnic, leșnic. – În Dîmb. hălăŭ, în Olt. și alăŭ și (după sîrb. alov și alóv, pl. -oáve. Cp. cu acăŭ, acov. V. valăŭ. substantiv neutruhalăŭ

credit rapid online ifn

halắu, s.n. – Jgheab din lemn în care se pune sare pentru oi și, în general, mâncare la animale. – Din valău (< magh. vállu). substantiv neutruhalău

halắu (reg.) s. n., art. halắul; pl. halắie substantiv neutruhalău

HALẮU, halăie, s. n. (Reg.) Crâsnic (de pescuit). – Din magh. háló. substantiv neutruhalău

halău n. plasă de prins pește: ia halăul și vezi de-i putea să prinzi vre-o fâță de pește ISP. [Ung. HÁLÓ]. substantiv neutruhalău

HALẮU s. n. (Regional) Plasă de prins pește, asemă­nătoare cu crîsnicul. Ia și tu halăul ăla și vezi de-i putea să prinzi vro fîță de pește. ISPIRESCU, L. 280. substantiv neutruhalău

tîrbóc n., pl. oáce, și -úc n., pl. e (bg. tărbuh, sîrb. trbuh, pîntece, burduf, d. vsl. tribuhŭ, stomah [!], trŭbuha, intestine. V. tîrban). Dun. Un fel de cĭorpac de forma uneĭ marĭ pungĭ cu care se scormonește apa pe supt [!] sălciĭ ca să se prindă peștele. Un fel de cĭorpac care se lasă maĭ mult timp în apă și se scoate cînd se crede c´a venit peștele la mămăliga pusă în el și care se numește și tărbuc (Mold. sud), halăŭ (Olt. Munt. Trans. Suc.), crîsnic (Mold.), cîrsnic (Munt. vest) și cîrstaș (Olt.). V. năpatcă. substantiv neutrutîrboc

halắŭ n., pl. ăĭe (ung. hálo, rețea, plasă. V. poclăŭ). Vest. Suc. Tîrboc. Crîsnic, leșnic. – În Dîmb. hălăŭ, în Olt. și alăŭ și (după sîrb. alov și alóv, pl. -oáve. Cp. cu acăŭ, acov. V. valăŭ. temporarhalăŭ

hălắŭ, V. halăŭ. temporarhălăŭ

HĂLẮU s. n. v. vălău. temporarhălău

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluihalău

halău   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular halău halăul
plural halaie halaiele
genitiv-dativ singular halău halăului
plural halaie halaielor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z