giolar definitie

giolar, giolari s. m. hoț. substantiv masculingiolar

gĭolár m. (d. gĭol). Vest. Acela care joacă foarte bine la arșice orĭ la bile și, pin [!] urmare, ĭa toate arșicele saŭ bilele adversaruluĭ. – În est cĭolar. V. nucar și as. substantiv masculingĭolar

giolár (înv.) (gio-) s. m., pl. giolári substantiv masculingiolar

giolar m. cel ce dă puiu de giol. substantiv masculingiolar

GIOLÁR, giolari, s. m. (Înv.) Jucător (priceput) de arșice. – Giol + suf. -ar. substantiv masculingiolar

GIOLÁR, giolari, s. m. Jucător de arșice. Teodoros era meșter de frunte în toate jocurile de copii. Reputația lui de giolar era mare. GHICA, S. 300. substantiv masculingiolar