fundamental definitie

FUNDAMENTÁL, -Ă adj. De bază, principal, esențial. // s.f. (Muz.) Sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice naturale și care se aude mai clar decât celelalte. [Var. fondamental, -ă adj. / cf. lat. fundamentalis, fr. fondamental]. adjectiv fundamental

FUNDAMENTÁL, -Ă I. adj. de bază, principal, esențial. II. s. f. (muz.) 1. sunetul cel mai grav din seria sunetelor armonice, care se aude mai clar decât celelalte. 2. sunet de bază al unui acord. (< fr. fondamental, lat. fundamentalis) adjectiv fundamental

*fundamentál, -ă adj. (lat. fundamentalis). Care servește ca fundament: peatră [!] fundamentală. Fig. Principal, esențial: regulă fundamentală. Adv. Din fundament: a nimici fundamental demagogia. adjectiv fundamental

fundamentál adj. m., pl. fundamentáli; f. fundamentálă, pl. fundamentále adjectiv fundamental

fundamental a. 1. ce servă de fundament: piatră fundamentală; 2. fig. esențial, principal: argument fundamental. adjectiv fundamental

FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. 1. De bază, principal, esențial. 2. (Fon.; substantivat, f.) Frecvență fundamentală. – Din fr. fondamental, lat. fundamentalis. adjectiv fundamental

FUNDAMENTÁL, -Ă, fundamentali, -e, adj. De bază, principal, esențial, primordial. Unul din principiile fun­damentale ale conducerii de partid îl constituie munca colectivă în rezolvarea tuturor problemelor importante ale muncii de partid. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2641. adjectiv fundamental

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului fundamental

fundamental   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fundamental fundamentalul fundamenta fundamentala
plural fundamentali fundamentalii fundamentale fundamentalele
genitiv-dativ singular fundamental fundamentalului fundamentale fundamentalei
plural fundamentali fundamentalilor fundamentale fundamentalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z