frecție definitie

FRÉCȚIE s.f. v. fricțiune. substantiv femininfrecție

*frécție (masaj) (-ți-e) s. f., art. frécția (-ți-a), g.-d. art. frécției; pl. frécții, art. frécțiile (-ți-i-) substantiv femininfrecție

FRÉCȚIE, frecții, s. f. (Med.) Frecare a unei părți a corpului cu un lichid revulsiv. – Cf. freca. substantiv femininfrecție

FRÉCȚIE s. f. v. fricțiune. substantiv femininfrecție

FRICȚIÚNE, fricțiuni, s. f. 1. Frecare a unei părți a corpului cu un lichid medicinal. V. masaj. Masinca îi făcea fricțiuni cu oțet la tîmple, îl lega cu tulpan la cap și-l culca în iatac cu perdelele strînse. BASSARABESCU, V. 8. 2. Fig. (Mai ales la pl.) Neînțelegeri, certuri, diver­gențe între două persoane sau două grupuri de persoane. – Pronunțat: -ți-u-. – Variantă: (1, nerecomandabil) frecție s. f. substantiv femininfricțiune

frecție la picior(ul) de lemn expr. gest sau acțiune inutilă, care nu poate îndrepta o stare de fapt / care nu poate ameliora o situație neplăcută. substantiv femininfrecțielapicioruldelemn