fonfăi definitie

credit rapid online ifn

fónfăi și -ĭésc, a v. intr. (d. fonf). Vorbesc ca fonfu. verbfonfăi

fonfăí (a ~) vb., ind. prez. 3 fónfăie, imperf. 3 sg. fonfăiá; conj. prez. 3 să fónfăie verbfonfăi

credit rapid online ifn

FONFĂÍ, fónfăi, vb. IV. Intranz. A vorbi pronunțând cuvintele nazal, ca un fonf; a fârnâi, a fornăi (2). – Fonf + suf. -ăi. verbfonfăi

FONFĂÍ, fónfăi, vb. IV. Intranz. A vorbi pronunțînd nazal cuvintele, ca un fonf. Iar în front maiorul gîrbov, vînt și ploaie cum îmbucă Și cum strașnic dă comandă, fonfăind ca o băbucă. BELDICEANU, P. 119. verbfonfăi

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluifonfăi

fonfăi   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)fonfăi fonfăire fonfăit fonfăind singular plural
fonfăind fonfăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) fonfăi (să)fonfăi fonfăiam fonfăii fonfăisem
a II-a (tu) fonfăi (să)fonfăi fonfăiai fonfăiși fonfăiseși
a III-a (el, ea) fonfăie (să)fonfăiai fonfăia fonfăi fonfăise
plural I (noi) fonfăim (să)fonfăim fonfăiam fonfăirăm fonfăiserăm
a II-a (voi) fonfăiți (să)fonfăiți fonfăiați fonfăirăți fonfăiserăți
a III-a (ei, ele) fonfăie (să)fonfăie fonfăiau fonfăi fonfăiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z