fleșcăiálă s. f., g.-d. art. fleșcăiélii; pl. fleșcăiéli substantiv femininfleșcăială
FLEȘCĂIÁLĂ, fleșcăieli, s. f. Fleașcă. [Pr.: -că-ia-] – Fleșcăi + suf. -eală. substantiv femininfleșcăială
FLEȘCĂIÁLĂ, fleșcăieli, s. f. Fleașcă. substantiv femininfleșcăială
fleșcăială | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | fleșcăială | fleșcăiala |
plural | fleșcăieli | fleșcăielile | |
genitiv-dativ | singular | fleșcăieli | fleșcăielii |
plural | fleșcăieli | fleșcăielilor |