FINÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din extremitatea nord-vestică a Rusiei europene și mai ales din Finlanda. ◊ (s. f.) limbă fino-ugrică vorbită de finezi; limbă finică. (< fr. finnois) adjectivfinez
finez adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | finez | finezul | fineză | fineza |
plural | finezi | finezii | fineze | finezele | |
genitiv-dativ | singular | finez | finezului | fineze | finezei |
plural | finezi | finezilor | fineze | finezelor |