fetire definitie
- Vezi aici mai multe rimefetire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufe
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufet
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuire
FET(I)- elem. feto-. verbfeti
fetí, vb. intranz. – A fi fecioară: „Măritată-i bine-a si, / Da-i mai bine a fetí” (Memoria 2001: 111). – Din fată + -i. verbfeti
fetí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fetésc, imperf. 3 sg. feteá; conj. prez. 3 să feteáscă verbfeti
FETÍ, fetesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A petrece ca fată timpul de când iese la horă până când se mărită. – Din fată. verbfeti
FETÍ, fetesc, vb. IV. I n t r a n z. (Popular, despre femei) A petrece ca fată timpul de cînd iese la horă pînă cînd se mărită; a sta nemăritată. Fetește mult. La HEM 2359. verbfeti
2) fetésc v. intr. Trăĭesc ca o fată (staŭ nemăritată). verbfetesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifetire
| fetire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | fetire | fetirea |
| plural | fetiri | fetirile | |
| genitiv-dativ | singular | fetiri | fetirii |
| plural | fetiri | fetirilor | |