*evangeliár n., pl. e (fr. évangéliaire, mlat. evangeliarium). Tetravanghel, carte care conține cele patru evangheliĭ. – Și evangheliar (după evanghelie). substantiv neutruevangeliar
evangeliar n. carte ce conține evangheliile. substantiv neutruevangeliar
EVANGHELIÁR s.n. Carte care cuprinde cele patru evanghelii; tetravanghel. [Pron. -li-ar, pl. -re. / cf. fr. évangéliaire]. substantiv neutruevangheliar
EVANGHELIÁR s. n. carte care cuprinde cele patru evanghelii. (< fr. évangéliaire, lat. evangeliarium) substantiv neutruevangheliar
evangheliár (-li-ar) s. n., pl. evangheliáre substantiv neutruevangheliar
EVANGHELIÁR, evangheliare, s. n. 1. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; tetraevanghel. 2. Carte de slujbă care conține pericope din cele patru Evanghelii, citite în cadrul liturghiei sau cu alte ocazii și aranjate în funcție de sărbătoarea Sfintelor Paști. [Pr.: -li-ar] – Din fr. évangéliaire, lat. evangeliarium. substantiv neutruevangheliar
EVANGHELIÁR, evangheliare, s. n. Carte care cuprinde cele patru evanghelii. V. evanghelie, tetraevanghel. Evangheliarul lui Coresi. – Pronunțat: -li-ar. substantiv neutruevangheliar
evangheliar substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | evangheliar | evangheliarul |
plural | evangheliare | evangheliarele | |
genitiv-dativ | singular | evangheliar | evangheliarului |
plural | evangheliare | evangheliarelor |