ETERNIZÁ vb. I. 1. tr. A face să dureze la infinit. 2. refl. A rămâne în amintire pentru posteritate. [Cf. fr. éterniser]. verb tranzitiveterniza
ETERNIZÁ vb. I. tr. a face să dureze la infinit. II. refl. a rămâne pentru posteritate. (< fr. éterniser) verb tranzitiveterniza
eternizá (a ~) vb., ind. prez. 3 eternizeáză verb tranzitiveterniza
eternizà v. 1. a face etern: a-și eterniza numele; 2. a face să dureze mult timp, a prelungi indefinit: șicana eternizează procesele. verb tranzitiveternizà
ETERNIZÁ, eternizez, vb. I. Tranz. A face să dureze fără sfârșit, să dăinuiască veșnic, să rămână în amintirea posterității. – Din fr. éterniser. verb tranzitiveterniza
ETERNIZÁ, eternizez, vb. I. Tranz. A face să dureze fără sfîrșit, să dăinuiască veșnic, să rămînă în amintirea posterității. Radu Greceanu a avut sarcina să eternizeze splendoarea curții lui Constantin Brîncoveanu. ♦ Refl. (Familiar sau ironic) A rămîne (mai) multă vreme într-un loc, a nu se mai dezlipi dintr-un loc. [Cafeneaua] e caravanseraiul unde toți intră și nimeni nu se eternizează. ANGHEL, PR. 34. verb tranzitiveterniza
*eternizéz v. tr. (d. etern; fr. éterniser). Fac să dureze prea mult timp: mulțĭ avocațĭ eternizează procesele. V. refl. Durez indefinit. Fam. Rămîn prea mult: du-te, dar nu te eterniza acolo. verb tranzitiveternizez
eterniza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)eterniza | eternizare | eternizat | eternizând | singular | plural | ||
eternizând | eternizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | eternizez | (să)eternizez | eternizam | eternizai | eternizasem | |
a II-a (tu) | eternizezi | (să)eternizezi | eternizai | eternizași | eternizaseși | ||
a III-a (el, ea) | eternizează | (să)eternizai | eterniza | eterniză | eternizase | ||
plural | I (noi) | eternizăm | (să)eternizăm | eternizam | eternizarăm | eternizaserăm | |
a II-a (voi) | eternizați | (să)eternizați | eternizați | eternizarăți | eternizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | eternizează | (să)eternizeze | eternizau | eternizară | eternizaseră |