ESPADÓN s.n. Sabie mare și lată din sec. XV-XVII, care se mânuia cu amândouă mâinile. [< fr. espadon]. substantiv neutruespadon
ESPADÓN s. n. 1. sabie mare și lată a infanteriei germane și elvețiene, cu garda în formă de cruce și cu mânerul lung, mânuită cu amândouă mâinile. 2. pește al cărui maxilar superior se prelungește în formă de sabie; pește-spadă. (< fr. espadon) substantiv neutruespadon
espadón s. n., pl. espadoáne substantiv neutruespadon
ESPADÓN, espadoane, s. n. Sabie mare cu două tăișuri, care se mânuia cu ambele mâini, folosită mai ales în sec. XV-XVI. – Din fr. espadon. substantiv neutruespadon
espadon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | espadon | espadonul |
plural | espadoane | espadoanele | |
genitiv-dativ | singular | espadon | espadonului |
plural | espadoane | espadoanelor |