ERBICIDÁT, -Ă, erbicidați, -te, adj. Care a fost tratat cu erbicide. – V. erbicida. adjectiverbicidat
*erbicidá (a ~) vb., ind. prez. 3 erbicideáză verb tranzitiverbicida
ERBICIDÁ, erbicidez, vb. I. Tranz. A trata un teren agricol cu erbicide. – Din erbicid. verb tranzitiverbicida
erbicidat adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | erbicidat | erbicidatul | erbicidată | erbicidata |
plural | erbicidați | erbicidații | erbicidate | erbicidatele | |
genitiv-dativ | singular | erbicidat | erbicidatului | erbicidate | erbicidatei |
plural | erbicidați | erbicidaților | erbicidate | erbicidatelor |