energie definitie

ENERGÍE s.f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o altă acțiune echivalentă. 2. Forță, putere, vigoare, tărie. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. [Gen. -iei. / < fr. énergie, it. energia, cf. gr. energeiaactivitate]. substantiv feminin energie

energíe (energíi), s. f.1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic. – 2. Forță, tărie, putere. – Var. (înv.) energhie. Gr. ἐνέργεια (sec. XVIII, cf. Gáldi 178), și modern din fr. énergie.Der. energic, adj.; energetic, adj. substantiv feminin energie

ENERGÍE s. f. 1. capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o altă acțiune echivalentă. 2. forță, putere, vigoare. ◊ fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. (< fr. énergie, lat. energia, gr. energeia) substantiv feminin energie

*energíe f. (vgr. en-érgeia, d. érgon, lucrare. V. argat). Putere, eficacitate: energia unuĭ remediŭ. Fig. Putere, tărie de suflet, de caracter. Fiz. Facultatea de a fi energetic, de a dezvolta forță. substantiv feminin energie

energíe s. f., art. energía, g.-d. art. energíei; pl. energíi, art. energíile substantiv feminin energie

energie f. 1. putere, vigoare fizică sau morală; 2. fig. forță, tărie sufletească. substantiv feminin energie

ENERGÍE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată în altă stare. 2. Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. – Din fr. énergie, lat. energia. substantiv feminin energie

ENERGÍE, energii, s. f. 1. Capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic la trecerea din starea sa într-o anumită stare de referință. Punînd în valoare energia apelor noastre, vom trezi la viață regiuni îna­poiate, vom crea posibilități pentru mari lucrări de iri­gație, pentru asanări și lucrări de fertilizare a pămînturilor degradate și inundabile. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 326. ◊ Energie cinetică v. cinetic. Energie potențială v. potențial. Energie electrică v. elec­tric. Energie atomică (sau nucleară) v. atomic. 2. Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. Tineretul nostru studențesc trebuie să-și îndrepte energia și avîntul spre cucerirea cetății științei. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/6. Ca pe orice fricos, pe Klapka îl înfierbînta curajul și energia altora. REBREANU, P. S. 105. Amîndoi luptau, se îndemnau la muncă, își aduceau partea lor de energie în marea și generoasa frămîntare a vieții. VLAHUȚĂ, O. A. III 75. substantiv feminin energie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului energie

energie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular energie energia
plural energii energiile
genitiv-dativ singular energii energiei
plural energii energiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z