emonctoriu definitie
- Vezi aici mai multe rimeemonctoriu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuem
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuemo
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuiu
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curiu
EMONCTÓRIU s.n. Organ sau deschizătură naturală a corpului prin care se elimină secrețiile sau umorile. [Pron. -riu. / < fr. émonctoire, lat. emonctorium]. substantiv neutruemonctoriu
EMONCTÓRIU s. n. organ, deschizătură naturală a corpului prin care se elimină secrețiile sau umorile. (< fr. émonctoire, lat. emonctorium) substantiv neutruemonctoriu
emonctóriu [riu pron. riu] (-monc-to-) s. n., art. emonctóriul; pl. emonctórii; art. emonctóriile (-ri-i-) substantiv neutruemonctoriu
EMONCTÓRIU, emonctorii, s. n. Organ sau deschizătură naturală a corpului prin care se elimină secrețiile sau umorile. – Din fr. émonctoire. substantiv neutruemonctoriu
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiemonctoriu
| emonctoriu substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | emonctoriu | emonctoriul |
| plural | emonctorii | emonctoriile | |
| genitiv-dativ | singular | emonctoriu | emonctoriului |
| plural | emonctorii | emonctoriilor | |